Se spune că esenţele tari se ţin în sticluţe mici. Nicio altă zicală nu pare să se potrivească mai bine jocului Samorost. Deşi foarte scurt, acesta reuşeşte să ofere o experienţă memorabilă şi să pună zâmbetul chiar şi pe buzele celui mai ursuz gamer.
      Samorost este un adventure point and click, gen de care se deosebeşte însă puţin, prin faptul că nu are inventar şi nici dialoguri. Realizat în flash, acest joc iese în evidenţă prin atmosfera stranie, dar surprinzător de plăcută, pe care reuşeşte să o ofere. Titlul este interesant ales, reprezentând un cuvânt din limba cehă care semnifică atât o bucată de lemn care seamănă cu o creatură cât şi o persoană căreia nu îi pasă de restul lumii. Povestea este una puţin dezvoltată, dar amuzantă. Personajul principal, numit simplu “gnome” de către autorul jocului, cehul Jakub Dvorský (mie unul acest gnome îmi aminteşte puţin de ştrumfii din serialul de animaţie cu acelaşi nume, dar e doar o opinie personală), pleacă într-o călătorie prin spaţiul cosmic având ca obiectiv salvarea planetei sale de o coliziune cu o gigantică navă spaţială. De-a lungul celor 6 nivele ale jocului gamerul îi dă o mână de ajutor lui gnome în aventurile sale. Deşi destul de simple, puzzle-urile se remarcă prin originalitatea lor şi, din nou, prin acelaşi simţ al umorului care de altfel caracterizează per ansamblu Samorost.
      Punctul forte al acestui mini-adventure îl constituie însă fără îndoială partea vizuală. Decorurile îmbină cu succes elemente SF şi suprarealiste adăugate peste elemente de peisaj. Coloană sonoră este şi ea foarte bine realizată, aflându-se într-o perfectă concordanţă cu fiecare cadru. Deşi “background-ul” imaginilor foloseşte culori închise, potrivite de altfel SF-ului, starea de spirit imprimată de acest joc nu este pentru niciun moment una negativă, datorită atât modului superb în care fiecare nivel este alcătuit, cât şi a modului amuzant prin care jucătorul interacţionează cu mediul. Şi fiindcă am ajuns la interacţiunea cu mediul, acest joc merită fără îndoială multe laude la acest capitol. Deşi foarte simplistă (este realizată prin clickuri), interacţiunea cu mediul scoate încă odată în evidenţă calităţile de game designer ale lui Dvorský. Mişcările pe care le fac sau sunetele pe care le scot obiectele sau animăluţele fantastice atunci când jucătorul se foloseşte de ele aduc o notă de originalitate jocului şi contribuie la sporirea unui factor foarte important, dar pe care foarte mulţi îl omit atunci când creează un joc: distracţia. Iar Samorost ştie să ofere din plin distracţie... chiar dacă o face doar pentru câteva minute...şi ajungem astfel la punctul slab al jocului – este foarte, foarte scurt, lucru de înţeles de altfel dacă avem în vedere faptul că el a reprezentat proiectul prin care Jakub Dvorský a obţinut licenţa la Academia de Arte din Praga. Samorost are doar şase nivele, care pot fi parcurse cu lejeritate în aproximativ 15-20 de minute.
      Ca o concluzie, Samorost este un joc plăcut, cald, amuzant (racheta pe care stă scris POLOKONZERVA a reuşit instantaneu să îmi stârnească râsul), căruia cu greu reuşeşti să îi găseşti un alt defect decât faptul că este mult prea scurt. Dacă nu l-aţi încercat încă, merită cu siguranţă să o faceţi, mai ales că poate fi jucat free pe site-ul Amanita Design.